Babele, acele făpturi ruginite, dar pline de viaţă

Fiecare bloc are o bancă, unde, bineînţeles, babele stau la taclale toată ziulica şi pun ţara la cale. E mult spus că pun ţara la cale, că de fapt ele mai mult discută despre vecini şi ce fac ei. Mai pe scurt bârfesc vecinii, în speciale vecinele tinere.

Foarte multe babe ar merita un loc de muncă la SRI, pe post de informatoare. Babele din faţa blocului ştiu absolut tot. Te scanează tot de când le saluţi până când intri în scara blocului, iar apoi îţi scanează geamurile şi seara te ascultă cu paharul la perete, să ştie tot ce faci şi ce vorbeşti. Astfel, o babă ştie când mănânci, ce mănânci, când tragi apa, când ciufuleşti bărzoiul sau când duci lemnul la castor, ce salariu ai, câte beşini ai tras şi de câte ori ai strănutat. O babă ştie tot, absolut tot.

Ce mă enervează cel mai mult că nu-şi cultivă timpul cu ceva benefic. Dacă au de mers până la piaţă se urcă-n autobuz, Doamne feri’ să-şi mişte pieile alea zbârcite şi să-şi încoarde muşchii ăia atrofiaţi de la atâta stat pe bancă. Dacă nu le cedezi locul în autobuz fac o gură de zici că-s posedate, la fel fac şi în parcuri. Dacă stai vara pe o bancă în parc şi la banca ta e umbră, vin babele şi se pun fără ruşine lângă tine sau mai rău fac scandal că nu le laşi să stea la umbră, chiar dacă mai eşti cu o altă persoană.

Cel puţin pentru mine, babele sunt ca nişte ţinte în care pot trage cu înjurături. NU le suport. Am răbdat prea multe figuri de babe beşinoase ca să le mai pot suferi. Acum ori de câte ori o babă se leagă de mine şi-mi comentează ceva, o înjur. Da’ o înjur cu poftă, că-i singura făptură care te poate enerva în mai puţin de 10 secunde şi care îţi poate strica ziua la fel de rapid. Ştiu că nu-i foarte frumos, dar asta merită !

Să vă dau un exemplu de tupeu de babă în parc:

- Ia hai repejor, lăsaţi-ne să stăm noi aici că-i umbră şi suntem bătrâne !
- Să mori tu ? Staţi în casă dacă nu vă convine să staţi la Soare !
- Măi da ce tupeu ai. Nu ţi-e ruşine ? aşa te-a învăţat mă-ta ?

Şi tupeu de babă în autobuz:

- Măi tinere, nu mă laşi să stau eu jos ?
- Nu, că sunt obosit.
- Frumoasă educaţie ai mai primit de la mă-ta şi de la tac-tu. Nu ţi-e ruşine ?
- Nu, că eu de dimineaţă tot în picioare stau, iar dvs. nu v-aţi consumat la cumpărături cât m-am consumat eu.
- Huuu !!! Te-n p… m… de nesimţit… bla bla bla.

Jur. Aşa vorbesc babele, cel puţin alea cu care am avut eu conflicte aşa vorbeau. Nu vreau să dezvolt dialogurile că ajung la înjurături de alea nasoale… scoase şi de gurile alea spurcate ale babelor şi de gura mea.

Vă dau un sfat: Nu le mai cedaţi locul babelor în autobuz şi pe bănci. Ele dospesc toată ziua în faţa televizoarelor sau vegetează pe bănci, în faţa blocurilor, deci nu se consumă cât ne consumăm noi.

zmenta 9 May 2010 Uncategorized romania, social 6 Comments

Povestea şoferului “cu bani” şi plictisit de viaţă

Fiecare dintre noi vedem zilnic ştiri cu idioţi ce se omoară deodată cu maşinile sărutând cu peste 150km/h un copac, un stâlp, o altă maşină etc. Propun să vedem cum ajung ei să se omoare astfel.

Dumitru s-a întors în ţară după multe luni de cules castraveţi în Franţa. Nu ne interesează nici cum a făcut banii, nici cum a cules castraveţii şi nici cu ce i-a cules (de aici putem afla dacă are sau nu are înclinaţii sexuale), dar să revenim la subiect. Ne interesează că a făcut sărăcuţul de el bani, şi dintr-un anemic flocos de 40kg a ajuns ditamai ghiolbanul de metropolă. Văzând că cu tricoaiele pe care scrie “DE PUTRA MADRE” sau “AI AM A VIP” nu are succes, şi-a trântit nebunul de el BMW x6. Vă daţi seama bă ? îi scuipă pe toţi tovarăşii lui în gură şi agaţă fetele doar cu eleronul de carton şi abţibildurile alea lipite pe portiere. Maşină adevărată mă, nu d1310.

În două luni a circulat cu x6le doar vreo 10-15 zile, că motorina era vreo 4 lei şi motorul ăla de tanc consuma cât 5 dacii, iar băiatul nostru nu prea avea bani să meargă cu maşinuţa până-n centru. Deci în două luni, îl vedeai doar de vreo 10-15 ori la claxonat minore în staţia de autobuz, că se credea şofer de autobuz şi oprea în staţii, lăsa geamul în jos şi striga “Spre hotel plăpumioara…”.

După vreo trei luni şi-a scos amărâtu maşina la vânzare. A plătit trei rate la leasing şi a cedat. Până la urmă a dat de un fraier şi şi-a vândut comoara pe care a dat toţi banii strânşi la cules de castraveţi.

După tranzacţie şi-a cumpărat un hârb de maşină, a tunat-o bine de tot, i-a tras un strat de vopsea cu şpreiu şi un strat de protecţie de abţibilduri, iar apoi a mers în club. A băut mândrul nostru ghiolban vreo 2-3 beri şi s-a îmbătat. S-a făcut pilaf. A agăţat două mimoze cu dinţii sparţi şi au plecat spre căsuţa lui frumoasă. Cum era beat şi se dădea mare viteaz, s-a urcat la volan. După vreo 2km de mers cu vreo 100 de km la oră a ţucat în plin o altă maşină. El şi şoferul din cealaltă maşină au murit, iar pasagerii s-au cam şifonat şi au intrat în comă.

Ziceţi şi voi, merită asemenea oameni carnetul ? Ca să-ţi poţi lua carnetul de conducere ar cam trebui nişte teste grele de psihologie şi un test mediu de cultură generală, să vadă cine o să conducă o maşina, o armă mortală. Dar dacă stăm să ne gândim că şi ăia care testează specimenele în genul ăluia de mai sus, au cam acelaşi IQ şi ne vine să fim doar pietoni.

Şi un video în temă, dar fără x6 şi fără morţi:

Auzi la el că cică i s-a blocat unghiu de prostie, ne laşi ?

zmenta 25 April 2010 Uncategorized idioti, masini, romania, social 1 Comment

Abonează-te

TWITTER

Ultimele articole

Ultimele comentarii

Arhivă:

Blogroll

Top comentatori