Cum era să mor de inimă

În dimineaţa asta de două ori m-am speriat îngrozitor. Pe la 10:30 mă sună Alecs, iar telefonul era deasupra capului pe vibraţii. La contactul cu tejgheaua vibraţiile au făcut un zgomot incredibil de urât şi de tare, am creuzut că îmi crapă INIMA.

A doua oară când era să văd lumea de sus a fost când am mers să mă spăl pe faţă. În urmă cu ceva timp am vopsit un cardu de bicicletă cu un şprei roşu şi ca să mă şterg am folosit un prosop alb (ce tăntălău!). Nu ştiu cum, dar astăzi prosopul ăla a fost pe coşul de rufe, iar buimac de somn fiind m-am şters cu el pe faţă. Când am văzut roşu pe prosop mi-a stat inima în loc câteva secunde, am crezut că m-am mutilat când m-am bărbierit.

Oare ce mai urmează ?